

Astăzi este
| Functia | Ziua si ora |
|---|---|
| Inspector general | Luni, 12.00-14.00 |
| Prim adjunct al inspectorului general | Marti, 12.00-14.00 |
| Adjunct al inspectorului general | Miercuri, 12.00-14.00 |

La începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române – Moldova si Tara Româneasca – au trecut la înlocuirea serviciilor de pompieri bazate pe voluntariat si solidaritatea comunitatii în fata primejdiilor, cu forme moderne, corespunzatoare dezvoltarii statului. În acest context, în cele doua capitale au fost înfiintate unitati de pompieri militari (la Iasi în 1835 si la Bucuresti în 1844/1845) încadrate în armata permanenta, soldatii efectuând instructia de infanterie în paralel cu cea de specialitate.
În anul 1874, din ratiuni care urmareau întarirea capacitatii militare de aparare a tarii, serviciile de pompieri civili au fost înlocuite cu unitati de pompieri militari, punându-se astfel bazele CORPULUI POMPIERILOR MILITARI, care cuprindea 15 unitati, inclusiv cele traditionale. Toate aceste unitati au fost organizate ca baterii de artilerie si încadrate în structurile artileriei armatei române.
Importanta problemelor anuntate explica larga participare internationala, fiind prezente delegatii ale pompierilor din 20 de tari, între care si delegatia româna, compusa din: general de brigada Enric Herkt, ofiter de artilerie în rezerva, consilier în Ministerul de Razboi; capitan Ion Niculescu, din Inspectoratul Artileriei; lt.colonel Nicolae Popovici, secretar general al REVISTEI ARTILERIEI ROMÂNE.
- reprezentau o forma organizatorica mixta, cu un nucleu de cadre de profesie si un efectiv de soldati instruiti si pregatiti periodic, fapt care reducea cheltuielile financiare ale primariilor;
Contactul cu experienta pompierilor din alte tari si, mai ales, cu Regimentul de Pompieri Militari din Paris, a convins Ministerul de Razboi din România de corectitudinea propunerilor formulate de autoritatile militare si civile din tara privind reorganizarea pompierilor.
Anul 1912 a marcat începutul acestui proces, prin numirea unui ofiter de pompieri în functia de Inspector si prin initierea primelor masuri de separare a pompierilor militari de arma artilerie.
Initiativa reconstituirii Consiliului International al Pompierilor, în conditiile Europei postbelice, a fost discutata la 5 iulie 1928, în cadrul Congresului Pompierilor din Cehoslovacia. La propunerea presedintelui Federatiei Nationale a Pompierilor Francezi, invitat la congres, s-a hotarât reluarea discutiilor anul urmator, la Paris, când urma sa se desfasoare congresul pompierilor francezi si prima EXPOZITIE INTERNATIONALA A FOCULUI. Înca din martie, Ministerul de Razboi din România aproba participarea unei delegatii nationale, compusa din colonel Gheorghe Pohrib, comandantul Corpului Pompierilor Militari si profesor dr. Valeriu Zaharescu, expertul chimist al Comandamentului Pompierilor.
Au fost prezenti delegati ai pompierilor din 18 tari europene între care si România.
Prin Legea de organizare a Corpului Pompierilor Militari din anul 1936, s-a trecut la constituirea subunitatilor de pompieri militari si în Transilvania, provincie istorica unita cu tara la 1 decembrie 1918. În toate cele trei provincii românesti subunitatile de pompieri militari au fost înfiintate cu consimtamântul autoritatilor locale, multi dintre comandantii serviciilor de pompieri civili – majoritatea ofiteri în rezerva – fiind încadrati în Corpul Pompierilor Militari.
Pentru activitatea desfasurata în organizarea si functionarea - pe baze moderne – a Corpului Pompierilor Militari din România, ca si pentru legaturile stabilite cu pompierii din numeroase tari, generalul în rezerva Paul Pouderoux a acordat colonelului Gheorghe Pohrib, la 31 decembrie 1935, Diploma de membru al Biroului Permanent al CTIF.
La 14 septembrie, Congresul a adoptat o rezolutie prin care pompierii din tarile sus-mentionate deveneau membri ai CTIF.
Prin aceasta rezolutie, pompierii români si-au reluat activitatea în cadrul CTIF, organism la a carui înfiintare au contribuit în anul 1900.
Primul delegat al Comitetului National Român al C.T.I.F. a fost generalul de divizie Pamfil Tatu, comandantul pompierilor români.
La cererea delegatiei române, Consiliul a aprobat ca urmatoarea adunare generala sa se desfasoare în România.
Dupa încheierea lucrarilor, delegatii la congres au participat la manifestarile organizate în Bucuresti cu ocazia celei de a 130-a aniversari a luptei pompierilor români în Dealul Spirii, la 13 Septembrie 1848 si a ZILEI POMPIERILOR din România.
Între 7-14 mai 1979, la Stockholm s-au desfasurat lucrarile Consiliului Permanent si Simpozionul Tehnic International CTIF. Pentru prima data, în cadrul Simpozionului pompierii români au prezentat doua coreferate la temele Prevenirea incendiilor în cladiri cu mai mult de 10 etaje si Dispozitive si metode de salvare din cladirile înalte si constructiile cu circulatie mare de public.
Comitetul National Român CTIF – prim delegat fiind generalul de brigada Gheorghe Briceag, comandantul pompierilor români – a participat la lucrarile Adunarii Generale, Consiliului Permanent si la Simpozionul Tehnic ce au avut loc în luna iulie 1981 la Böhlingen - Germania, unde s-a aprobat noul Statut al CTIF.
În anii urmatori, reprezentantii pompierilor români au participat cu regularitate la actiunile organizate de CTIF, îndeosebi prin sustinerea de referate, coreferate si comentarii de specialitate în cadrul simpozioanelor tehnice si prin participarea la dezbaterea problemelor discutate în subcomisiile pentru materiale periculoase, paduri, aeroporturi si de sanatate.
Specialistii români au participat - sub coordonarea comandantului Corpului Pompierilor Militari, general de corp de armata dr.ing. Ionel Craciun - la manifestari dedicate apararii împotriva incendiilor, organizate pretutindeni în lume, între care si Conferinta Internationala a Pompierilor de la Tokyo, FIRE SAFETY FRONTIER '94, la care s-au întrunit reprezentantii Asociatiei Internationale a Sefilor de Pompieri, Asociatiei Internationale a Inginerilor Pompieri, Federatiei Mondiale a Asociatiilor Pompierilor Voluntari si CTIF.
Corpul Pompierilor Militari din România a gazduit la Bucuresti, între 29 aprilie si 2 mai 1999, sedinta Comitetului Executiv al CTIF, care a reprezentat reconfirmarea deschiderii spre cooperare internationala a pompierilor români. Manifestarea a contribuit la cresterea contributiei pompierilor români la activitatea internationala si la strângerea legaturilor acestora cu C.T.I.F.
Propunerile de modificare a statutului C.T.I.F., formulate de tara noastra înca din anul 2000, au fost aprobate în totalitate si incluse în noul document.
Din rapoartele presedintilor si conducatorilor celor 8 comisii ale C.T.I.F. si respectiv 2 grupuri de lucru (istorie, muzee si documentare; competitii internationale; securitatea aeroporturilor; incendii de padure; tinerii pompieri; materiale periculoase; asistenta medicala a pompierilor; Europa; prevenirea incendiilor, presa internationala specializata) s-au desprins urmatoarele aspecte: importanta si necesitatea documentarii despre trecutul serviciilor de pompieri si a înfiintarii de muzee specializate; atragerea în numar tot mai mare a personalului feminin la concursurile si competitiile pompierilor; elaborarea de proiecte de securitate a comunitatilor; implicatiile extinderii Uniunii Europene asupra serviciilor de pompieri din tarile candidate; realizarea unui sistem eficient de comunicatii între serviciile de securitate din aeroporturi si aeronave, pentru asigurarea unei interventii operative în cazul accidentelor aviatice si executarea periodica (la max.2 ani) de exercitii de interventie pentru situatii de urgenta; aptitudinea medicala si fizica (abordate ca notiuni distincte), recrutarea si antrenarea pompierilor, importanta si necesitatea medicinei extraspitalicesti; asigurarea si implementarea unui sistem comun de antrenare si echipare a pompierilor pentru interventia la incendii de padure; alocarea de bugete sporite din partea statelor pentru planificarea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns în situatii de urgente civile; necesitatea unei mai strânse cooperari cu structurile de raspuns ale NATO si ONU.
Între 17-24 iulie 2005, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la Varazdin, în Croatia, la activitatile organizate de C.T.I.F. Membrii delegatiei au participat la sedinta Conferintei Delegatiilor si lucrarile grupurilor de lucru care au avut ca tema incendiile de padure, statistica incendiilor si materiale periculoase.Bucureşti, str. Dumitrache Banul, nr. 46, sect. 2, cod 023765
Telefon: (+4) 0212086150 | Fax: (+4) 0212420990 | http://www.igsu.ro | E-mail: igsu@mai.gov.ro
Copyright © 2011 IGSU | Toate drepturile rezervate
Design original realizat de Webmaster IGSU
