Relatii internationale

    SAEARI (Serviciul Afaceri Europene, Asistenţă şi Relaţii Internaţionale) este structura de specialitate subordonată Inspectorului General, care asigură şi coordonează activităţile IGSU de cooperare şi reprezentare la nivel internaţional în domeniile apărării vieţii, bunurilor şi mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, precum şi al realizării măsurilor de protecţie civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
    SAEARI reprezintă punctul de contact al instituţiei în relaţiile cu organismele şi organizaţiile internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, precum şi cu structurile specializate similare din alte state. SAEARI asigură managementul Subregistrului Intern NATO în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare.
    Obiectiv principal:
    - menţinerea, dezvoltarea şi extinderea relaţiilor de cooperare şi colaborare cu instituţiile şi organismele similare, naţionale şi internaţionale, pe baza convenţiilor, tratatelor şi acordurilor internaţionale, bi- şi multilaterale specifice domeniului protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor, la care România este parte.
    Obiective specifice:
    - intensificarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare şi colaborare existente pe plan bilateral, regional şi internaţional;
    - armonizarea cadrului legal de derulare a activităţilor specifice cu structurile similare din NATO şi UE;
    - îndeplinirea măsurilor prioritare din planurile de aderare la UE ;
    - consolidarea credibilităţii în raporturile de colaborare şi parteneriat;
    - participarea eficientă la activităţile interne şi internaţionale şi orientarea tuturor acţiunilor conform cerinţelor proiectelor şi programelor de colaborare;
    - obţinerea, prin cooperarea cu instituţii din U.E., a asistenţei financiare externe nerambursabile;
    - îndeplinirea obligaţiilor asumate pe plan internaţional.

    Direcţii de acţiune:

    a) Întărirea contribuţiei la misiunile NATO prin:
    - participarea reprezentanţilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la Sesiunile Plenare ale Înaltului Comitet de Planificare a Urgenţelor Civile (SCEPC/NATO) şi cele ale Comitetului de Protecţie Civilă al NATO (CPC/NATO), urmărindu-se îndeplinirea următoarelor acţiuni specifice:
        - sprijinirea implementării Planului de Acţiune privind Planificarea Urgenţelor Civile şi, în special, furnizarea de informaţii cu privire la inventarul cu capabilităţile naţionale şi participarea la schimburile de informaţii despre capabilităţile de protecţie a populaţiei civile şi a infrastructurii critice;
        - participarea la procesul colectiv de luare a deciziei în cadrul sesiunilor permanente ale Înaltului Comitet de Planificare a Urgenţelor Civile (SCEPC) şi ale Comitetului de Protecţie Civilă (CPC) ale NATO prin sprijinirea activităţii desfăşurate de ataşatul de afaceri interne la Delegaţia Permanentă a României la NATO, sub forma furnizării de puncte de vedere şi comentarii cu privire la documentele NATO puse în discuţie;
    - sprijinirea activităţii EADRCC, prin:
        - lansarea propunerii de organizare în colaborare cu EADRCC a unui eveniment în format EAPC, în România, în 2007;
        - participarea experţilor IGSU la Conferinţele de Planificare şi la exerciţiul propriu-zis « Joint Assistance 2005 » organizat de Ucraina în cooperare cu EADRCC/NATO şi OPCW; la exerciţiu, desfăşurat în perioada 8 – 13 octombrie 2005, în Ucraina, IGSU a participat cu o echipă de monitorizare şi detecţie CBRN, formată din 10 experţi.
    - participarea la:
        - procesul de planificare a exerciţiului NATO de managementul consecinţelor cu scenariu bio-terorist « Green Cloud »;
        - procesul de planificare, în domeniul specific, a exerciţiului NATO de managementul crizelor « CMX 06 » ;
        - cursuri NATO/PfP de pregătire în domeniul specific.

    b) Contribuţia la procesul de integrare europeană prin: - Participarea activă la activităţile derulate de:
    • Unitatea de Protecţie Civilă / Direcţia A – Guvernare, Comunicaţii şi Protecţie Civilă / Directoratul General de Mediu din cadrul Comisiei Europene, respectiv:
        o Reuniuni, la nivel experţi, având ca teme principale:
            § Mecanismul Comunitar de Protecţie Civilă – consolidare, perfecţionare, îmbunătăţirea modului de funcţionare;
            § Programul de Acţiune Comunitar în domeniul Protecţiei Civile – proiecte în derulare şi proiecte viitoare;
            § Evaluarea capabilităţilor de protecţie civilă disponibilizate la nivelul statelor membre şi candidate la aderare pentru răspunsul comunitar în sprijinul unui stat afectat de un atac terorist cu consecinţe grave;
        o Reuniunile bi-anuale ale Directorilor Generali de Protecţie Civilă din statele membre UE, Zona Economică Europeană şi Bulgaria, Croaţia, România şi Turcia;
        o Stagii de pregătire: în cursul lunilor iunie şi noiembrie specialişti din cadrul IGSU au participat la două sesiuni de pregătire a utilizatorilor sistemului CECIS.
        o Cursuri:
            § „COMMUNITY MECHANISM INDUCTION COURSE” – este primul dintr-o serie de cursuri, organizate pe trei niveluri şi face parte din programul de pregătire a specialiştilor din ţările membre UE şi în curs de aderare, participante la Mecanismul Comunitar de Protecţie Civilă
        o Exerciţii:
            § „EURATECH 2005” – Franţa, implementarea procedurilor şi standardelor UE şi a Mecanismului European de Protecţie Civilă privind solicitarea de asistenţă internaţională în caz de accident tehnologic major;
            § „EUPOLEX- 2005” – Polonia, implementarea procedurilor şi standardelor UE şi a Mecanismului European de Protecţie Civilă privind solicitarea de asistenţă internaţională în caz de cutremur major;
    Consiliul Uniunii Europene – activităţi derulate de:
        o Grupul de Lucru pentru Protecţie Civilă; teme principale abordate:
            § Programul European pentru Protecţia Infrastructurii Critice;
            § Cooperarea viitoare a UE în domeniul protecţiei civile cu referire la propunerea pentru elaborarea unui Regulament al Consiliului UE privind stabilirea unui Instrument Rapid de Răspuns şi Pregătire pentru Urgenţe Majore (finanţarea mijloacelor şi echipamentelor de transport al bunurilor oferite ca asistenţă umanitară);
            § Raportul privind evaluarea capabilităţilor de protecţie civilă disponibile pentru asistenţa acordată prin intermediul Mecanismului Comunitar de Protecţie Civilă, în cazul unui atac terorist major;
        o Comitetul pentru Aspectele Civile ale Managementului Crizelor – Obiectivul Global Civil 2008: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a participat la completarea Chestionarului Obiectivul Global Civil 2008 privind capabilităţile civile – Secţiunea Protecţie Civilă şi a participat la Bruxelles la Reuniunea privind analiza modului de completare a acestuia, a disfuncţionalităţilor rezultate şi a mijloacelor de corectare a acestora.

    c) Continuarea cooperării cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică; eforturile au fost concentrate în direcţia implementării prevederilor cuprinse în "Planul de acţiune 2004-2009" al AIEA pe linia întăririi sistemului internaţional de pregătire şi răspuns la urgenţe nucleare şi radiologice, conform Convenţiei de Notificare Rapidă şi Convenţiei de Asistenţă; în context a fost organizat şi desfăşurat exerciţiul internaţional „CONVEX – 3 (2005)” în perioada 10 – 12 mai 2005, la Cernavodă.

    d) Contribuţia la promovarea relaţiilor de cooperare regională în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, prin participarea la acţiunile derulate sub egida următoarelor iniţiative şi organisme regionale:
    • Iniţiativa de la Marea Neagră pe probleme de Pregătire pentru Urgenţe Civile-Militare (BSI CMEP) – lansată în 2004, având ca obiectiv planificarea şi dezvoltarea de planuri viabile privind cooperarea multilaterală, în vederea protejării şi salvării populaţiei civile ca răspuns la orice apariţie a riscurilor identificate şi ameninţărilor potenţiale grave pe ţărmurile Mării Negre sau în apropierea acestora şi în porturile din această zonă, fiind luate în considerare, atât riscurile provocate de folosirea agenţilor CBRN, cât şi dezastrele naturale şi tehnologice; Contribuţia IGSU la iniţiativă s-a concretizat în planificarea şi organizarea primului exerciţiu simulat pe calculator de managementul consecinţelor unei epidemii deliberate de variolă (atac bio-terorist)„TOMIS INTERNAŢIONAL 2005”, desfăşurat în luna septembrie 2005, la Constanţa; au fost implicaţi experţi din statele riverane Mării Negre, SUA, Croaţia, Azerbaidjan şi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, BLACKSEAFOR;
    • Consiliul de Planificare a Urgenţelor Civile-Militare pentru Sud-Estul Europei:
    • Procesul de planificare şi exerciţiul simulat pe calculator de managementul consecinţelor „MACEDONIA 2005”;
    • Procesul de planificare şi exerciţiul simulat pe calculator de managementul consecinţelor „BOSNIA-HERŢEGOVINA 2005”;
    • Reuniunea Anuală a Directorilor de Protecţie Civilă din statele membre ale Consiliului; Preluarea preşedinţiei Consiliului pentru anul 2006;
    • Semnarea de către Bosnia-Herţegovina a Acordului de constituire a Consiliului de Planificare a Urgenţelor Civile-Militare pentru Sud-Estul Europei.
    • Procesul de planificare a exerciţiului simulat pe calculator „SEESIM 06”, în colaborare cu experţi din Ministerul Apărării Naţionale.
    • Iniţiativa de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor (DPPI) din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, Masa de Lucru III:
        • Reuniuni Regionale ale DPPI
        • Atelier de lucru pe probleme de inundaţii, Ungaria
        • Cursurile de pregătire şi specializare organizate de DPPI în domeniul urgenţelor civile, în colaborare cu Naţiunile Unite – Departamentul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare şi diverse Centre Regionale de Asistenţă la Dezastre.
    • Iniţiativa Central Europeană – Grupul de Lucru pentru Protecţie Civilă:
        • Seminarul cu tema „Întărirea cooperării regionale în managementul consecinţelor unui atac terorist”, Slovacia;
        • Reuniunea Grupului de Lucru în domeniul Protecţiei Civile, Slovacia;
        • Atelierul de lucru cu tema „ Metodele practice de protecţie în domeniul accidentelor industriale şi de transport”, Ungaria;
        • Euro-Regiunea DCMT (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa) – obiectivul este îmbunătăţirea cooperării în domeniul urgenţelor civile prin desfăşurarea de exerciţii de cooperare între serviciile comunitare de urgenţă civilă, apărare civilă şi intervenţie la dezastre din Ungaria, România şi Serbia şi Muntenegru; în context, experţi din inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă au participat la:
            • Întâlniri de lucru privind managementul situaţiilor de urgenţă provocate de inundaţii;
            • Seminarii;
                • Participarea experţilor ISUJ Bucovina (jud. Suceava) la exerciţiul internaţional de incendii de pădure „EASTEX FIRE 2005”, organizat în Bulgaria, în luna aprilie;
                • CEPOL (Colegiul European de Poliţie) – care au vizat aspecte civile ale managementului crizelor, organizate în Franţa şi Letonia;
                    • CTIF (Asociaţia Internaţională a Serviciilor de Pompieri şi Salvatori) – participare la Conferinţa Delegaţilor şi Atelierul de Lucru privind Prevenirea şi Stingerea Incendiilor, precum şi la Olimpiada Internaţională a Tinerilor Pompieri, ediţia a XV-a – Varazdin, Croaţia;

    e) Contribuţia la dezvoltarea relaţiilor bilaterale de cooperare, concretizată în următoarele direcţii:
        • Bulgaria:
            • întâlnirea consultativă din data de 14 aprilie 2005 ce a avut loc la Veliko Târnovo, Bulgaria, între Directorul Serviciului Naţional „Incendii şi Situaţii de Urgenţă“ din Bulgaria, domnul general maior Kiril VOYNOV şi Inspectorul General al IGSU, domnul general maior Vladimir SECARĂ având ca principal obiectiv analiza modalităţii de încheiere a unui protocol de cooperare între cele două instituţii, având în vedere noua structură a Sistemului Naţional de Management a Situaţiilor de Urgenţă din România.
            • Participarea la procesul de planificare a exerciţiului „Black Sea Guard.
        • Germania:
            • Universitatea din Karlsruhe; continuarea relaţiei de cooperare între experţii IGSU şi cei germani în cadrul proiectului ATLAS cu tema: „Cutremure puternice: o provocare pentru ştiinţele geologice şi inginerie” – modalităţi de realizare practică întâlniri în Germania şi România pentru planificarea exerciţiului de simulare, de managementul consecinţelor unui cutremur în Bucureşti, ce va fi organizat în 2007, în România;
            • Curs de specializare în probleme de dispecerat integrat, participare în baza protocolului încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul de Interne şi al Sportului din Landul Renania Palatinat;
        • Olanda - semnarea memorandum-ului de Înţelegere între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România şi Ministerul de Interne şi al Relaţiilor Naţionale din Regatul Ţărilor de Jos privind cooperarea în domeniul urgenţelor civile, la data de 19 aprilie 2005 cu ocazia vizitei oficiale în România a unei delegaţii din Regatul Ţărilor de Jos condusă de ministrul de interne şi al relaţiilor naţionale, domnul Johan REMKES;
        • Franţa - transmiterea de către SIEARI pe circuitul de avizare a memorandumului de aprobare a negocierilor pentru încheierea unui acord bilateral în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor;
        • Ucraina, Turcia, Serbia şi Muntenegru – sunt aşteptate deciziile partenerilor străini privind momentul demarării negocierilor pentru încheierea de acorduri bilaterale în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor;
        • Ungaria – eforturile au fost concentrate pe respectarea programului de lucru anual al Comisiei Mixte româno-ungare, constituită în baza Acordului bilateral în domeniul de referinţă; activităţile au constat în:
            • Întâlniri de lucru şi exerciţii de managementul urgenţelor transfrontaliere;
            • Schimb de experienţă în implementarea Directivei SEVESO II;
            • Întâlnirea în cadrul UNECE privind Convenţia asupra efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale;
            • Întâlnirea anuală a Comisiei Mixte;
        • Suedia – activităţile bilaterale derulate s-au concretizat în semnarea unei Scrisori de Intenţie prin care IGSU şi Agenţia Suedeză pentru Servicii de Salvare (SRSA) îşi asumă responsabilitatea organizării şi desfăşurării unui curs NATO/PfP cu tema „Operaţiuni Internaţionale de Răspuns la Dezastre de Mediu”, în perioada 11-22 septembrie, în România. Au fost iniţiate demersurile pentru rezolvarea aranjamentelor administrative, fiind deja stabilită locaţia de desfăşurare, precum şi sarcinile ce revin fiecăreia dintre părţi.

    NOTĂ:
    În cursul anului 2005, SAEARI a mai fost implicat în elaborarea, întocmirea şi transmiterea documentelor privind solicitarea şi primirea de asistenţă internaţională, ca urmare a inundaţiilor ce au afectat România, în perioada aprilie-iunie şi iulie. Cele două cereri de asistenţă internaţională au fost adresate Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre (EADRCC-NATO) şi Centrului de Monitorizare şi Informare (MIC), care funcţionează în baza Mecanismului Comunitar pentru protecţie civilă din cadrul Uniunii Europene. Totodată, SIEARI a sprijinit activităţile de monitorizare şi coordonare a ajutorului internaţional primit de România atât prin intermediul celor două organisme menţionate, a Federaţiei Internaţionale de Cruce Roşie cât şi pe bază bilaterală.
    De menţionat este faptul că România ca stat semnatar al Mecanismului Comunitar pentru protecţie civilă contribuie financiar la derularea acestui program. Contribuţia pe anul 2005 a fost în valoare de 68 118 euro.

    f) Participarea la manifestările sportive specifice formaţiunilor de pompieri:
    - Participarea lotului de concurs al IGSU, în perioada 26 – 30 septembrie 2005, la Competiţia Internaţională a Sporturilor Balcanice pentru Pompieri, ediţia a III-a, organizată sub egida Federaţiei Balcanice a Sporturilor pentru Pompieri (BFSF) – Kocaeli, Turcia, unde a ocupat locul I, România devenind campioană balcanică la sporturile pentru pompieri;
    - Organizarea în perioada 03 – 07 septembrie 2005, în municipiul Piteşti, sub egida Federaţiei Europene a Sporturilor pentru Pompieri (ESF), a Campionatului European de Tenis de Masă.
    La începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române – Moldova si Tara Româneasca – au trecut la înlocuirea serviciilor de pompieri bazate pe voluntariat si solidaritatea comunitatii în fata primejdiilor, cu forme moderne, corespunzatoare dezvoltarii statului. În acest context, în cele doua capitale au fost înfiintate unitati de pompieri militari (la Iasi în 1835 si la Bucuresti în 1844/1845) încadrate în armata permanenta, soldatii efectuând instructia de infanterie în paralel cu cea de specialitate.
    Efectele acestei duble organizari vor fi evidentiate de evenimentele anului 1848: la 13 Septembrie, în Dealul Spirii, Compania de Pompieri din Bucuresti lupta eroic, aparând orasul si revolutia împotriva unui corp din ostirea otomana venit sa înlature Guvernul Provizoriu. În memoria celor doi ofiteri si a celor peste 70 de soldati pompieri cazuti pentru patrie, ziua de 13 Septembrie a devenit Ziua Pompierilor din România.
    În orasele resedinta de judet au fost înfiintate servicii de pompieri profesionisti, subordonate primariilor. La angajarea în aceste servicii, se acorda prioritate celor care facusera armata în unitatile de pompieri militari. În Principatul Transilvania, încadrat în Imperiul Habsburgic, functionau servicii de pompieri voluntari organizate conform reglementarilor Curtii de la Viena.
    În anul 1874, din ratiuni care urmareau întarirea capacitatii militare de aparare a tarii, serviciile de pompieri civili au fost înlocuite cu unitati de pompieri militari, punându-se astfel bazele CORPULUI POMPIERILOR MILITARI, care cuprindea 15 unitati, inclusiv cele traditionale. Toate aceste unitati au fost organizate ca baterii de artilerie si încadrate în structurile artileriei armatei române.
    Ratiunea acestei organizari a fost evidentiata în timpul razboiului pentru cucerirea independentei de stat a României din anii 1877-1878, la care pompierii-artileristi au participat cu 6 baterii de artilerie. Experienta a demonstrat însa ca aceasta forma de organizare nu era corespunzatoare si pe timp de pace, instructia de artilerie dominând asupra celei de specialitate. Criticile la adresa sistemului au determinat Ministerul de Razboi sa caute o noua forma de organizare, Congresul de la Paris putând oferi un raspuns acestor preocupari.

    1900

    La 11 august 1900 s-au deschis, la Paris, lucrarile celui de al 12-lea Congres al Federatiei Nationale a Pompierilor Francezi, care îsi propunea sa discute unele probleme de organizare si functionare a serviciilor de pompieri, între care si înfiintarea unui organism international menit sa contribuie la difuzarea cunostintelor profesionale, teoretice si tehnice.
    Importanta problemelor anuntate explica larga participare internationala, fiind prezente delegatii ale pompierilor din 20 de tari, între care si delegatia româna, compusa din: general de brigada Enric Herkt, ofiter de artilerie în rezerva, consilier în Ministerul de Razboi; capitan Ion Niculescu, din Inspectoratul Artileriei; lt.colonel Nicolae Popovici, secretar general al REVISTEI ARTILERIEI ROMÂNE.
    Participarea delegatiei române era determinata de un interes special, Ministerul de Razboi fiind preocupat de asigurarea unui nou cadru organizatoric si functional al Corpului Pompierilor Militari, care facea parte din arma artileriei.
    Raportul întocmit la întoarcerea în tara a confirmat aceste asteptari. Participantii la congres au remarcat superioritatea serviciilor de pompieri militari, care:
    - reprezentau o forma organizatorica mixta, cu un nucleu de cadre de profesie si un efectiv de soldati instruiti si pregatiti periodic, fapt care reducea cheltuielile financiare ale primariilor;
    - în acelasi timp, armata instruia într-un cadru aparte numeroase contingente de tineri, pregatindu-i pentru apararea tarii.
    Remarcând cu luciditate realitatea organizarii pompierilor români comparativ cu cea a Regimentului de pompieri din Paris, raportul propunea înlocuirea instructiei de artilerie cu cea de infanterie, care asigura mai mult timp pregatirii de specialitate, numirea unui inspector al pompierilor militari dintre ofiterii cu experienta în domeniu, pregatirea corpului de cadre si schimbul de informatii cu pompierii din alte tari.
    Cu aceste convingeri, la 13 august 1900 delegatia româna a semnat protocolul de înfiintare a MARELUI CONSILIU INTERNATIONAL AL POMPIERILOR, organism care îsi va schimba denumirea în anul 1929 în C.T.I.F.
    Contactul cu experienta pompierilor din alte tari si, mai ales, cu Regimentul de Pompieri Militari din Paris, a convins Ministerul de Razboi din România de corectitudinea propunerilor formulate de autoritatile militare si civile din tara privind reorganizarea pompierilor. Anul 1912 a marcat începutul acestui proces, prin numirea unui ofiter de pompieri în functia de Inspector si prin initierea primelor masuri de separare a pompierilor militari de arma artilerie.

    1929

    Initiativa reconstituirii Consiliului International al Pompierilor, în conditiile Europei postbelice, a fost discutata la 5 iulie 1928, în cadrul Congresului Pompierilor din Cehoslovacia. La propunerea presedintelui Federatiei Nationale a Pompierilor Francezi, invitat la congres, s-a hotarât reluarea discutiilor anul urmator, la Paris, când urma sa se desfasoare congresul pompierilor francezi si prima EXPOZITIE INTERNATIONALA A FOCULUI. Înca din martie, Ministerul de Razboi din România aproba participarea unei delegatii nationale, compusa din colonel Gheorghe Pohrib, comandantul Corpului Pompierilor Militari si profesor dr. Valeriu Zaharescu, expertul chimist al Comandamentului Pompierilor.
    Dupa consultarea presedintilor unor asociatii si federatii de pompieri din diferite tari, privind reconstituirea Consiliului într-o forma noua, cu denumirea COMITETUL TEHNIC INTERNATIONAL AL FOCULUI, la 21 iunie 1929 au început lucrarile Congresului Federatiei Nationale a Pompierilor Francezi. În cadrul acestuia, la 24 iunie s-au desfasurat lucrarile privind reconstituirea CTIF.
    Au fost prezenti delegati ai pompierilor din 18 tari europene între care si România.
    La acea data, Corpul Pompierilor Militari din România avea în structura sa:
    - Comandamentul Pompierilor – înfiintat la 2 august 1929; în acelasi an si-a început aparitia BULETINUL POMPIERILOR ROMÂNI, publicatie continuta în zilele noastre de revista POMPIERII ROMÂNI;
    - Scoala de Subofiteri pompieri – în care erau recrutati sergenti din unitatile de pompieri;
    - Centrul de Instructie pentru pregatirea si perfectionarea cadrelor si instructorilor din unitatile militare, unde se desfasurau si cursuri de pregatire a comandantilor pompierilor voluntari;
    - Ateliere de reparat tehnica de interventie si depozite de materiale;
    - Companii si sectii de pompieri – în 30 de orase – efectivele lor fiind proportionale cu marimea si importanta oraselor.
    Începând din anul 1934, Corpul Pompierilor Militari a fost organizat în grupuri de unitati, pe principiul administrativ teritorial, incluzând Basarabia si Bucovina, provincii istorice românesti reunite cu tara în anul 1918.
    Corpul Pompierilor Militari facea parte din structura armatei române. Ofiterii si subofiterii erau recrutati, pe baza de consimtamânt, din arme cu specific tehnic (artilerie sau geniu) si confirmati dupa un stagiu de trei ani. Soldatii erau recrutati dintre meseriasi cu profil apropiat specificului pompierilor. Pregatirea lor militara era de infanterie, în paralel cu cea de specialitate, care era preponderenta.
    Prin Legea de organizare a Corpului Pompierilor Militari din anul 1936, s-a trecut la constituirea subunitatilor de pompieri militari si în Transilvania, provincie istorica unita cu tara la 1 decembrie 1918. În toate cele trei provincii românesti subunitatile de pompieri militari au fost înfiintate cu consimtamântul autoritatilor locale, multi dintre comandantii serviciilor de pompieri civili – majoritatea ofiteri în rezerva – fiind încadrati în Corpul Pompierilor Militari.
    Celelalte componente ale institutiei pompierilor din România (profesionisti si voluntari) au fost trecute în compunerea Corpului Pompierilor Militari, realizându-se o unitate profesionala la nivel national. Corpul Pompierilor Militari depindea de Ministerul de Interne din punct de vedere administrativ-organizatoric si de Ministerul Apararii Nationale în privinta recrutarii cadrelor si efectivelor.
    Delegatii la congres au discutat proiectul noului statut, aprobând completarea titulaturii: COMITETUL TEHNIC INTERNATIONAL PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR, titulatura care corespundea extinderii preocuparilor pompierilor. A fost ales un Birou provizoriu, pentru pregatirea urmatorului congres, care sa aprobe propunerile formulate, inclusiv alegerea ca presedinte al CTIF a colonelului Paul Pouderoux, comandantul Regimentului de pompieri din Paris. Noul congres s-a desfasurat în capitala Frantei, între 1-5 iulie 1931, comandantul pompierilor români fiind prezent si de aceasta data, ca si la congresele urmatoare de la Paris – 1 iulie 1934, si Viena – 8 iulie 1936. Fiecare participare, aprobata de Ministerul de Razboi, era urmata de ample descrieri în paginile BULETINULUI POMPIERILOR ROMÂNI.
    Pentru activitatea desfasurata în organizarea si functionarea - pe baze moderne – a Corpului Pompierilor Militari din România, ca si pentru legaturile stabilite cu pompierii din numeroase tari, generalul în rezerva Paul Pouderoux a acordat colonelului Gheorghe Pohrib, la 31 decembrie 1935, Diploma de membru al Biroului Permanent al CTIF.
    Desi, dupa 1937, CTIF nu-si va mai putea desfasura activitatea în mod obisnuit, el nu va disparea, contactele dintre pompierii din diferite tari mentinându-se, în exclusivitate datorita eforturilor presedintelui sau, generalul Paul Pouderoux.

    1957

    Între 11-15 septembrie 1957, la Varsovia a avut loc Adunarea Generala a CTIF, la care au fost invitati în calitate de observatori pompierii din U.R.S.S., România, Bulgaria, SUA, Coreea de Nord si Siria.
    La 14 septembrie, Congresul a adoptat o rezolutie prin care pompierii din tarile sus-mentionate deveneau membri ai CTIF. Prin aceasta rezolutie, pompierii români si-au reluat activitatea în cadrul CTIF, organism la a carui înfiintare au contribuit în anul 1900.

    1966

    Delegatia pompierilor români a participat în 1966 la Adunarea Generala Extraordinara a CTIF desfasurata la Titisee-Germania, adunare care a adoptat un nou statut. Conform prevederilor acestuia, tarile membre au constituit Comitete Nationale ale CTIF - alcatuite dintr-un prim delegat, o delegatie permanenta din trei membri, patru membri corespondenti (corespunzator celor patru sectoare de activitate ale CTIF: prevenirea incendiilor, organizarea corpurilor de pompieri, stingerea incendiilor, stiinta si cercetare) si un secretar.
    Primul delegat al Comitetului National Român al C.T.I.F. a fost generalul de divizie Pamfil Tatu, comandantul pompierilor români.

    1977

    În perioada 1-6 august 1977 delegatia pompierilor români a participat la sedinta Consiliului Permanent si Simpozionul tehnic international care a avut loc la Bolzano-Italia.
    La cererea delegatiei române, Consiliul a aprobat ca urmatoarea adunare generala sa se desfasoare în România.

    1978

    Prezidiul Consiliului Permanent si Adunarea Generala CTIF si-au desfasurat lucrarile în România, la Constanta, între 9-12 septembrie 1978, organizatorul lucrarilor fiind Comandamentul Pompierilor din Ministerul de Interne.
    Dupa încheierea lucrarilor, delegatii la congres au participat la manifestarile organizate în Bucuresti cu ocazia celei de a 130-a aniversari a luptei pompierilor români în Dealul Spirii, la 13 Septembrie 1848 si a ZILEI POMPIERILOR din România.

    1979

    Între 7-14 mai 1979, la Stockholm s-au desfasurat lucrarile Consiliului Permanent si Simpozionul Tehnic International CTIF. Pentru prima data, în cadrul Simpozionului pompierii români au prezentat doua coreferate la temele Prevenirea incendiilor în cladiri cu mai mult de 10 etaje si Dispozitive si metode de salvare din cladirile înalte si constructiile cu circulatie mare de public.

    1981

    Comitetul National Român CTIF – prim delegat fiind generalul de brigada Gheorghe Briceag, comandantul pompierilor români – a participat la lucrarile Adunarii Generale, Consiliului Permanent si la Simpozionul Tehnic ce au avut loc în luna iulie 1981 la Böhlingen - Germania, unde s-a aprobat noul Statut al CTIF.

    * * *

    În anii urmatori, reprezentantii pompierilor români au participat cu regularitate la actiunile organizate de CTIF, îndeosebi prin sustinerea de referate, coreferate si comentarii de specialitate în cadrul simpozioanelor tehnice si prin participarea la dezbaterea problemelor discutate în subcomisiile pentru materiale periculoase, paduri, aeroporturi si de sanatate.
    Delegatiile pompierilor români au formulat propuneri si sugestii privind modernizarea si activizarea organismelor CTIF, transmiterea de date si informatii referitoare la organizarea si activitatea pompierilor militari si civili din România.
    Comitetul National Român al CTIF a realizat, împreuna cu ceilalti membri CTIF, utile schimburi de experienta în domenii de interes comun, schimburi de publicatii si alte materiale de specialitate.

    1990

    Dupa 1990 au fost perfectate întelegeri si protocoale de colaborare si programe de asistenta tehnica cu servicii de pompieri din alte tari. Totodata, s-a urmarit valorificarea datelor si informatiilor obtinute, îndeosebi în fundamentarea si elaborarea noilor reglementari privind organizarea, înzestrarea si functionarea unitatilor si serviciilor de pompieri, siguranta la foc a constructiilor si instalatiilor, în elaborarea normelor specifice de prevenire si stingere a incendiilor.
    Specialistii români au participat - sub coordonarea comandantului Corpului Pompierilor Militari, general de corp de armata dr.ing. Ionel Craciun - la manifestari dedicate apararii împotriva incendiilor, organizate pretutindeni în lume, între care si Conferinta Internationala a Pompierilor de la Tokyo, FIRE SAFETY FRONTIER '94, la care s-au întrunit reprezentantii Asociatiei Internationale a Sefilor de Pompieri, Asociatiei Internationale a Inginerilor Pompieri, Federatiei Mondiale a Asociatiilor Pompierilor Voluntari si CTIF.

    1999

    Corpul Pompierilor Militari din România a gazduit la Bucuresti, între 29 aprilie si 2 mai 1999, sedinta Comitetului Executiv al CTIF, care a reprezentat reconfirmarea deschiderii spre cooperare internationala a pompierilor români. Manifestarea a contribuit la cresterea contributiei pompierilor români la activitatea internationala si la strângerea legaturilor acestora cu C.T.I.F.
    Între 8-12 septembrie, o delegatie a pompierilor români a participat la manifestarile C.T.I.F. care s-au desfasurat la Goteborg-Suedia. Membrii delegatiei au participat la sedinta Consiliului Permanent si la lucrarile unor comisii de specialitate si grupuri de lucru ale C.T.I.F.: muzeu-istorie, incendii de padure, si protectia împotriva incendiilor la aeroporturi, respectiv modificarea statutului C.T.I.F. si timpii de raspuns ai serviciilor de pompieri.

    sus 2000

    În perioada 16-20 iunie 2000, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la manifestarile organizate la Augsburg-Gemrania. Membrii delegatiei au participat la sedinta Consiliului Permanent si la lucrarile celui de-al XXII-lea Simpozion International al C.T.I.F., precum si la manifestarile omagiale prilejuite de împlinirea a 100 ani de la înfiintarea acestui organism international.
    Delegatia româna a prezentat membrilor C.T.I.F. propunerea ca actiunile C.T.I.F. pregatite în anul 2004 în România sa se desfasoare în perioada 8-13 septembrie.

    2001

    Între 25-29 iulie 2001, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la Kuopio, în Finlanda, la activitatile organizate de C.T.I.F. Membrii delegatiei au participat la lucrarile Consiliului Permanent si ale Adunarii Generale, au vizitat Colegiul National pentru serviciile de urgenta si au asistat la concursurile profesionale ale pompierilor.
    Propunerile de modificare a statutului C.T.I.F., formulate de tara noastra înca din anul 2000, au fost aprobate în totalitate si incluse în noul document.
    2002

    Urmare a propunerii formulate de România cu ocazia sedintei Comitetului Executiv din septembrie 1999, între 29 si 31 iulie 2002, domnii Alfred ZEILMAYR – secretar general, si Ake JACOBSSON – vicepresedinte al C.T.I.F. au efectuat o vizita în România, judetul Brasov, ocazie cu care au fost evaluate conditiile oferite si au fost stabilite detaliile referitoare la desfasurarea în septembrie 2004 a lucrarilor Comitetului Executiv, Conferintei Delegatiilor si Simpozionului International C.T.I.F. în România.
    În perioada 19-21 septembrie, comandantul Corpului Pompierilor Militari din România, dl. general de brigada Vladimir SECARA, presedintele Comitetului National Român al C.T.I.F., însotit de lt.col. Razvan Balulescu, au participat la al XIII-lea Simpozion International al C.T.I.F., intitulat SECURITATEA COLECTIVITATII FURNIZATA DE SERVICIILE DE POMPIERI, ocazie cu care a fost prezentat referatul cu tema Programul de securitate a colectivitatii în caz de incendiu si alte catastrofe.

    2003

    O delegatie a pompierilor români condusa de dl. general-maior Vladimir SECARA, comandantul Corpului Pompierilor Militari, a participat în perioada 19-21 septembrie la manifestarile Comitetului Tehnic International pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor – C.T.I.F., care s-a desfasurat la Budapesta. Membrii delegatiei au participat la sedinta Comitetului Delegatiilor si lucrarile grupurilor de lucru, care au avut ca tema Contactul dintre tinerii pompieri si serviciile de pompieri profesionisti.
    Din rapoartele presedintilor si conducatorilor celor 8 comisii ale C.T.I.F. si respectiv 2 grupuri de lucru (istorie, muzee si documentare; competitii internationale; securitatea aeroporturilor; incendii de padure; tinerii pompieri; materiale periculoase; asistenta medicala a pompierilor; Europa; prevenirea incendiilor, presa internationala specializata) s-au desprins urmatoarele aspecte: importanta si necesitatea documentarii despre trecutul serviciilor de pompieri si a înfiintarii de muzee specializate; atragerea în numar tot mai mare a personalului feminin la concursurile si competitiile pompierilor; elaborarea de proiecte de securitate a comunitatilor; implicatiile extinderii Uniunii Europene asupra serviciilor de pompieri din tarile candidate; realizarea unui sistem eficient de comunicatii între serviciile de securitate din aeroporturi si aeronave, pentru asigurarea unei interventii operative în cazul accidentelor aviatice si executarea periodica (la max.2 ani) de exercitii de interventie pentru situatii de urgenta; aptitudinea medicala si fizica (abordate ca notiuni distincte), recrutarea si antrenarea pompierilor, importanta si necesitatea medicinei extraspitalicesti; asigurarea si implementarea unui sistem comun de antrenare si echipare a pompierilor pentru interventia la incendii de padure; alocarea de bugete sporite din partea statelor pentru planificarea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns în situatii de urgente civile; necesitatea unei mai strânse cooperari cu structurile de raspuns ale NATO si ONU.

    2004

    România gazduieste la Poiana Brasov, între 8 si 11 septembrie, lucrarile Comitetului Tehnic International pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor – C.T.I.F., care cuprinde între manifestarile sale:
    - lucrarile Comitetului Executiv,
    - Conferinta Delegatilor si
    - al XXIV-lea Simpozion International al CT.I.F., cu tema Protectia pompierilor în secolul 21.
    La congres participa cca. 150 de delegati reprezentând servicii de pompieri si interventie în situatii de urgenta din peste 30 de tari din Europa si America de Nord, confirmând prestigiul international de care se bucura Corpul Pompierilor Militari din România în rândul institutiilor similare din Europa occidentala si din întreaga lume.

    2005

    Între 17-24 iulie 2005, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la Varazdin, în Croatia, la activitatile organizate de C.T.I.F. Membrii delegatiei au participat la sedinta Conferintei Delegatiilor si lucrarile grupurilor de lucru care au avut ca tema incendiile de padure, statistica incendiilor si materiale periculoase.
    Din bilantul Asociatiei, prezentat de presedintele acesteia, domnul Walter Egger a rezultat faptul ca la momentul actual, C.T.I.F., reuneste delegati ai institutiilor pompierilor sau ai altor structuri profesioniste pentru situatii de urgenta din 48 tari, precum si din 24 asociatii si organizatii de profil, reprezentand peste 5 milioane de pompieri care protejeaza o populatie de peste 1 miliard de locuitori, impotriva incendiilor si altor tipuri de dezastre.
    Membrii delegatiei au asistat si la Olimpiada Internationala a Tinerilor Pompieri, editia a XV-a unde România a fost reprezentata de I.G.S.U. împreuna cu un cadru didactic al Scolii nr. 7 din Satu Mare, doua echipe a câte 10 baieti si 10 fete din cadrul aceleiasi scoli, precum si un reprezentant al Ministerului Educatiei si Cercetarii.

    2006

    Între 20-22 septembrie 2006, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la Brdo - Slovenia, la activitatile organizate Asociatia Internationala a Serviciilor de Incendiu si Salvare - C.T.I.F. Membrii delegatiei au participat la sedinta Conferintei Delegatiilor si lucrarile celui de-al XXV-lea Simpozion International CTIF cu tema materiale periculoase.

    2007

    Între 19-22 septembrie 2007, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la manifestarile organizate de Asociatia Internationala a Serviciilor de Incendiu si Salvare - C.T.I.F., care s-a desfasurat la Mondorf - Luxemburg in perioada 19-22 septembrie 2007.
    La manifestari au participat delegatii ale comitetelor nationale C.T.I.F. din 31 de tari, precum si reprezentantii a 10 membri asociati ai C.T.I.F.
    La sedinta Conferintei Delegatiilor si lucrarile grupurilor de lucru dupa prezentarea rapoartelor de activitate ale presedintelui, vicepresedintilor si secretarului general a fost prezentat raportul financiar pe anul 2006 si supus aprobarii bugetul pentru anul 2008, s-a aprobat primirea de noi membri (11 membri asociati) si excluderea a doi membri (Bosnia-Hertegovina si Georgia) si au avut loc alegerile de noi vicepresedinti ai CTIF.
    În cadrul atelierului de lucru a fost prezentata si dezbatuta activitatea Comisiei Sanatate si Medicina, Comisia Europa, Comisia Aeroporturi si Comisia Materiale Periculoase, comisii constituite in cadrul CTIF.
    Semnarea de catre România, în 1994, a documentelor de aderare la Programul NATO “Parteneriat pentru Pace” (PfP) a constituit o noua etapa în abordarea problemelor legate de protejarea populatiei si în cazul altor pericole cum ar fi cele determinate de producerea unor dezastre naturale sau accidente tehnologice majore.
    Înaltul Comitet pentru Planificarea Urgentelor Civile (SCEPC), a reprezentat cel mai înalt organism consultativ de orientare pentru planificare în situatii de urgenta si probleme legate de ajutorul în caz de dezastre majore, în vederea utilizarii eficiente a resurselor materiale si umane, la nivelul tarilor membre si a celor aliate.
    În cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC), s-a participat la reuniunile Înaltului Comitet de Planificare a Urgentelor Civile (SCEPC/NATO) si ale Comitetului de Protectie Civila (CPC). Prin reprezentantii prezenti la sedintele secretariatului CPC al NATO si ale grupurilor de lucru pe problematica infrastructurii critice si a celor de experti, a fost mentinuta o legatura permanenta cu structurile similare de protectie civila ale tarilor participante.
    Capacitatea de adaptare a sistemului din tara noastra la conditiile impuse de catre Alianta Nord-Atlantica a fost demonstrata pe timpul participarii la activitati de pregatire în comun, la constituirea unor forte multinationale, de sprijin si asistenta umanitara în caz de dezastre, în diferite zone ale globului. Structuri de comanda si de interventie au participat la misiuni reale în Albania, Bosnia-Hertegovina, Somalia, Angola si Turcia (la actiunile de cautare-salvare, urmare a cutremurelor devastatoare din august si noiembrie 1999), alaturându-se altor forte similare din state cu experienta si traditie în domeniu, demonstrând un înalt nivel de profesionalism.
    Ofiteri de stat major si formatiuni de interventie au participat la exercitii de pregatire internationale, organizate în tara si strainatate dintre care putem evidentia: Transcarphatia 2000-Ucraina, Barney-Hefaistos, 2001-Timisoara, Cooperative Safeguard 2002-Islanda, Taming the Dragon-Dalmatia 2002-Croatia, prestatia acestora fiind apreciata în diferite ocazii de oficiali ai organismelor internationale.
    Anual la cursurile organizate si finantate de NATO, în Germania, Elvetia, Suedia, Slovacia, Croatia, au participat un numar însemnat de cadre militare si civili din structurile protectiei civile.
    A fost initiat un nou sistem de pregatire a structurilor proprii de interventie prin introducerea unor scenarii referitoare la situatiile de risc nuclear si chimic, actiuni teroriste combinate cu dezastre provocate. În acest sens, amintim desfasurarea în România a aplicatiilor internationale: “VRANCEA 2001” si “DUNAREA 2002”, exercitiul comun româno-olandez “BARNEY – HEFAISTOS 2001”, exercitiul de urgenta radiologica în afara amplasamentului la CNE CERNAVODA “AXIOPOLIS 2001”, exercitiul international – interventia în caz de atac terorist „BRASOV 2002”, alarmarile publice organizate periodic la nivelul localitatilor.
    Ca o recunoastere a progreselor înregistrate de România si a profesionalismului prestat, în anul 2002 s-a desfasurat în tara noastra, Reuniunea si Seminarul anual al Comitetului de Protectie Civila al NATO, la care au participat reprezentanti din 47 de state.
    Valorificând experientele acumulate, România a gazduit si organizat împreuna cu structuri NATO, exercitiul international „DACIA 2003”, unde au participat mai mult de 600 delegati straini.
    Integrarea în sistemele de aparare colectiva a NATO, a permis valorificarea conceptiei de folosire a fortelor si mijloacelor destinate interventiei internationale, completarea legislatiei în domeniul acordarii asistentei internationale si de participare la actiuni militare în cadrul Componentelor de Cooperare Civil-Militara (CIMIC). Operationalizarea si pregatirea de structuri interoperabile cu cele ale Aliantei au urgentat constituirea si pregatirea la nivel national a unei rezerve de personal, cunoscatori ai procedurilor NATO, specialisti si experti, civili si militari, apti a îndeplini misiuni de consultanta si expertiza în cadrul echipelor mixte.
    Au fost promovate programe de pregatire si perfectionare a activitatii cadrelor din sistemul protectiei civile, pe cele trei componente: formare, specializare si perfectionare, în scopul coordonarii în teren a unor structuri mobile, capabile sa se integreze rapid în echipele multinationale.
    În concordanta cu obiectivele majore asumate de tara noastra, pentru consolidarea statutului de tara generatoare de stabilitate regionala, într-o zona geografica supusa din ce în ce mai mult riscurilor, autoritatea de specialitate, prin structurile de lucru ale Comitetului Superior Pentru Planificarea Urgentelor Civile din NATO (SCEPC), a urmarit promovarea si a altor proiecte privind managementul situatiilor de urgenta. În domeniul cooperarii bilaterale, au fost urgentate pentru încheiere si semnare, acordurile bilaterale de cooperare cu toti vecinii si initiate noi demersuri în vederea cooperarii cu Agentia Federala pentru Managementul Urgentelor Civile din SUA (FEMA) si dezvoltarea cooperarii cu celelalte tari ale UE.

    Lista acordurilor internationale încheiate
    • Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul României privind protectia civila pe timp de pace;
    • Acordul dintre Guvernul Republicii Bulgaria si Guvernul României privind protectia civila pe timp de pace;
    • Acordul Interguvernamental dintre Statele semnatare ale Cooperarii Economice la Marea Neagra privind protectia civila;
    • Acordul dintre Guvernul Republicii Ungaria si Guvernul României privind protectia civila.