Activitatea Pompierilor Romani in Cadrul C.T.I.F.

REPERE CRONOLOGICE

1900 - 1929 - 1957 - 1966 - 1977 - 1978
- 1979 - 1981 - 1990 - 1999 - 2000 - 2001
- 2002 - 2003 - 2004 - 2005 - 2006 - 2007

La începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române – Moldova si Tara Româneasca – au trecut la înlocuirea serviciilor de pompieri bazate pe voluntariat si solidaritatea comunitatii în fata primejdiilor, cu forme moderne, corespunzatoare dezvoltarii statului. În acest context, în cele doua capitale au fost înfiintate unitati de pompieri militari (la Iasi în 1835 si la Bucuresti în 1844/1845) încadrate în armata permanenta, soldatii efectuând instructia de infanterie în paralel cu cea de specialitate.
Efectele acestei duble organizari vor fi evidentiate de evenimentele anului 1848: la 13 Septembrie, în Dealul Spirii, Compania de Pompieri din Bucuresti lupta eroic, aparând orasul si revolutia împotriva unui corp din ostirea otomana venit sa înlature Guvernul Provizoriu. În memoria celor doi ofiteri si a celor peste 70 de soldati pompieri cazuti pentru patrie, ziua de 13 Septembrie a devenit Ziua Pompierilor din România.
În orasele resedinta de judet au fost înfiintate servicii de pompieri profesionisti, subordonate primariilor. La angajarea în aceste servicii, se acorda prioritate celor care facusera armata în unitatile de pompieri militari. În Principatul Transilvania, încadrat în Imperiul Habsburgic, functionau servicii de pompieri voluntari organizate conform reglementarilor Curtii de la Viena.
În anul 1874, din ratiuni care urmareau întarirea capacitatii militare de aparare a tarii, serviciile de pompieri civili au fost înlocuite cu unitati de pompieri militari, punându-se astfel bazele CORPULUI POMPIERILOR MILITARI, care cuprindea 15 unitati, inclusiv cele traditionale. Toate aceste unitati au fost organizate ca baterii de artilerie si încadrate în structurile artileriei armatei române.
Ratiunea acestei organizari a fost evidentiata în timpul razboiului pentru cucerirea independentei de stat a României din anii 1877-1878, la care pompierii-artileristi au participat cu 6 baterii de artilerie. Experienta a demonstrat însa ca aceasta forma de organizare nu era corespunzatoare si pe timp de pace, instructia de artilerie dominând asupra celei de specialitate. Criticile la adresa sistemului au determinat Ministerul de Razboi sa caute o noua forma de organizare, Congresul de la Paris putând oferi un raspuns acestor preocupari.

sus

1900

La 11 august 1900 s-au deschis, la Paris, lucrarile celui de al 12-lea Congres al Federatiei Nationale a Pompierilor Francezi, care îsi propunea sa discute unele probleme de organizare si functionare a serviciilor de pompieri, între care si înfiintarea unui organism international menit sa contribuie la difuzarea cunostintelor profesionale, teoretice si tehnice.
Importanta problemelor anuntate explica larga participare internationala, fiind prezente delegatii ale pompierilor din 20 de tari, între care si delegatia româna, compusa din: general de brigada Enric Herkt, ofiter de artilerie în rezerva, consilier în Ministerul de Razboi; capitan Ion Niculescu, din Inspectoratul Artileriei; lt.colonel Nicolae Popovici, secretar general al REVISTEI ARTILERIEI ROMÂNE.
Participarea delegatiei române era determinata de un interes special, Ministerul de Razboi fiind preocupat de asigurarea unui nou cadru organizatoric si functional al Corpului Pompierilor Militari, care facea parte din arma artileriei.
Raportul întocmit la întoarcerea în tara a confirmat aceste asteptari. Participantii la congres au remarcat superioritatea serviciilor de pompieri militari, care:
- reprezentau o forma organizatorica mixta, cu un nucleu de cadre de profesie si un efectiv de soldati instruiti si pregatiti periodic, fapt care reducea cheltuielile financiare ale primariilor;
- în acelasi timp, armata instruia într-un cadru aparte numeroase contingente de tineri, pregatindu-i pentru apararea tarii.
Remarcând cu luciditate realitatea organizarii pompierilor români comparativ cu cea a Regimentului de pompieri din Paris, raportul propunea înlocuirea instructiei de artilerie cu cea de infanterie, care asigura mai mult timp pregatirii de specialitate, numirea unui inspector al pompierilor militari dintre ofiterii cu experienta în domeniu, pregatirea corpului de cadre si schimbul de informatii cu pompierii din alte tari.
Cu aceste convingeri, la 13 august 1900 delegatia româna a semnat protocolul de înfiintare a MARELUI CONSILIU INTERNATIONAL AL POMPIERILOR, organism care îsi va schimba denumirea în anul 1929 în C.T.I.F.
Contactul cu experienta pompierilor din alte tari si, mai ales, cu Regimentul de Pompieri Militari din Paris, a convins Ministerul de Razboi din România de corectitudinea propunerilor formulate de autoritatile militare si civile din tara privind reorganizarea pompierilor.
Anul 1912 a marcat începutul acestui proces, prin numirea unui ofiter de pompieri în functia de Inspector si prin initierea primelor masuri de separare a pompierilor militari de arma artilerie.

sus

1929

Initiativa reconstituirii Consiliului International al Pompierilor, în conditiile Europei postbelice, a fost discutata la 5 iulie 1928, în cadrul Congresului Pompierilor din Cehoslovacia. La propunerea presedintelui Federatiei Nationale a Pompierilor Francezi, invitat la congres, s-a hotarât reluarea discutiilor anul urmator, la Paris, când urma sa se desfasoare congresul pompierilor francezi si prima EXPOZITIE INTERNATIONALA A FOCULUI. Înca din martie, Ministerul de Razboi din România aproba participarea unei delegatii nationale, compusa din colonel Gheorghe Pohrib, comandantul Corpului Pompierilor Militari si profesor dr. Valeriu Zaharescu, expertul chimist al Comandamentului Pompierilor.
Dupa consultarea presedintilor unor asociatii si federatii de pompieri din diferite tari, privind reconstituirea Consiliului într-o forma noua, cu denumirea COMITETUL TEHNIC INTERNATIONAL AL FOCULUI, la 21 iunie 1929 au început lucrarile Congresului Federatiei Nationale a Pompierilor Francezi. În cadrul acestuia, la 24 iunie s-au desfasurat lucrarile privind reconstituirea CTIF.
Au fost prezenti delegati ai pompierilor din 18 tari europene între care si România.
La acea data, Corpul Pompierilor Militari din România avea în structura sa:
- Comandamentul Pompierilor – înfiintat la 2 august 1929; în acelasi an si-a început aparitia BULETINUL POMPIERILOR ROMÂNI, publicatie continuta în zilele noastre de revista POMPIERII ROMÂNI;
- Scoala de Subofiteri pompieri – în care erau recrutati sergenti din unitatile de pompieri;
- Centrul de Instructie pentru pregatirea si perfectionarea cadrelor si instructorilor din unitatile militare, unde se desfasurau si cursuri de pregatire a comandantilor pompierilor voluntari;
- Ateliere de reparat tehnica de interventie si depozite de materiale;
- Companii si sectii de pompieri – în 30 de orase – efectivele lor fiind proportionale cu marimea si importanta oraselor.
Începând din anul 1934, Corpul Pompierilor Militari a fost organizat în grupuri de unitati, pe principiul administrativ teritorial, incluzând Basarabia si Bucovina, provincii istorice românesti reunite cu tara în anul 1918.
Corpul Pompierilor Militari facea parte din structura armatei române. Ofiterii si subofiterii erau recrutati, pe baza de consimtamânt, din arme cu specific tehnic (artilerie sau geniu) si confirmati dupa un stagiu de trei ani. Soldatii erau recrutati dintre meseriasi cu profil apropiat specificului pompierilor. Pregatirea lor militara era de infanterie, în paralel cu cea de specialitate, care era preponderenta.
Prin Legea de organizare a Corpului Pompierilor Militari din anul 1936, s-a trecut la constituirea subunitatilor de pompieri militari si în Transilvania, provincie istorica unita cu tara la 1 decembrie 1918. În toate cele trei provincii românesti subunitatile de pompieri militari au fost înfiintate cu consimtamântul autoritatilor locale, multi dintre comandantii serviciilor de pompieri civili – majoritatea ofiteri în rezerva – fiind încadrati în Corpul Pompierilor Militari.
Celelalte componente ale institutiei pompierilor din România (profesionisti si voluntari) au fost trecute în compunerea Corpului Pompierilor Militari, realizându-se o unitate profesionala la nivel national. Corpul Pompierilor Militari depindea de Ministerul de Interne din punct de vedere administrativ-organizatoric si de Ministerul Apararii Nationale în privinta recrutarii cadrelor si efectivelor.
Delegatii la congres au discutat proiectul noului statut, aprobând completarea titulaturii: COMITETUL TEHNIC INTERNATIONAL PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR, titulatura care corespundea extinderii preocuparilor pompierilor. A fost ales un Birou provizoriu, pentru pregatirea urmatorului congres, care sa aprobe propunerile formulate, inclusiv alegerea ca presedinte al CTIF a colonelului Paul Pouderoux, comandantul Regimentului de pompieri din Paris. Noul congres s-a desfasurat în capitala Frantei, între 1-5 iulie 1931, comandantul pompierilor români fiind prezent si de aceasta data, ca si la congresele urmatoare de la Paris – 1 iulie 1934, si Viena – 8 iulie 1936. Fiecare participare, aprobata de Ministerul de Razboi, era urmata de ample descrieri în paginile BULETINULUI POMPIERILOR ROMÂNI.
Pentru activitatea desfasurata în organizarea si functionarea - pe baze moderne – a Corpului Pompierilor Militari din România, ca si pentru legaturile stabilite cu pompierii din numeroase tari, generalul în rezerva Paul Pouderoux a acordat colonelului Gheorghe Pohrib, la 31 decembrie 1935, Diploma de membru al Biroului Permanent al CTIF.
Desi, dupa 1937, CTIF nu-si va mai putea desfasura activitatea în mod obisnuit, el nu va disparea, contactele dintre pompierii din diferite tari mentinându-se, în exclusivitate datorita eforturilor presedintelui sau, generalul Paul Pouderoux.

sus

1957

Între 11-15 septembrie 1957, la Varsovia a avut loc Adunarea Generala a CTIF, la care au fost invitati în calitate de observatori pompierii din U.R.S.S., România, Bulgaria, SUA, Coreea de Nord si Siria.
La 14 septembrie, Congresul a adoptat o rezolutie prin care pompierii din tarile sus-mentionate deveneau membri ai CTIF.
Prin aceasta rezolutie, pompierii români si-au reluat activitatea în cadrul CTIF, organism la a carui înfiintare au contribuit în anul 1900.

sus

1966

Delegatia pompierilor români a participat în 1966 la Adunarea Generala Extraordinara a CTIF desfasurata la Titisee-Germania, adunare care a adoptat un nou statut. Conform prevederilor acestuia, tarile membre au constituit Comitete Nationale ale CTIF - alcatuite dintr-un prim delegat, o delegatie permanenta din trei membri, patru membri corespondenti (corespunzator celor patru sectoare de activitate ale CTIF: prevenirea incendiilor, organizarea corpurilor de pompieri, stingerea incendiilor, stiinta si cercetare) si un secretar.
Primul delegat al Comitetului National Român al C.T.I.F. a fost generalul de divizie Pamfil Tatu, comandantul pompierilor români.

sus

1977

În perioada 1-6 august 1977 delegatia pompierilor români a participat la sedinta Consiliului Permanent si Simpozionul tehnic international care a avut loc la Bolzano-Italia.
La cererea delegatiei române, Consiliul a aprobat ca urmatoarea adunare generala sa se desfasoare în România.

sus

1978

Prezidiul Consiliului Permanent si Adunarea Generala CTIF si-au desfasurat lucrarile în România, la Constanta, între 9-12 septembrie 1978, organizatorul lucrarilor fiind Comandamentul Pompierilor din Ministerul de Interne.
Dupa încheierea lucrarilor, delegatii la congres au participat la manifestarile organizate în Bucuresti cu ocazia celei de a 130-a aniversari a luptei pompierilor români în Dealul Spirii, la 13 Septembrie 1848 si a ZILEI POMPIERILOR din România.

sus

1979

Între 7-14 mai 1979, la Stockholm s-au desfasurat lucrarile Consiliului Permanent si Simpozionul Tehnic International CTIF. Pentru prima data, în cadrul Simpozionului pompierii români au prezentat doua coreferate la temele Prevenirea incendiilor în cladiri cu mai mult de 10 etaje si Dispozitive si metode de salvare din cladirile înalte si constructiile cu circulatie mare de public.

sus

1981

Comitetul National Român CTIF – prim delegat fiind generalul de brigada Gheorghe Briceag, comandantul pompierilor români – a participat la lucrarile Adunarii Generale, Consiliului Permanent si la Simpozionul Tehnic ce au avut loc în luna iulie 1981 la Böhlingen - Germania, unde s-a aprobat noul Statut al CTIF.

sus

* * *

În anii urmatori, reprezentantii pompierilor români au participat cu regularitate la actiunile organizate de CTIF, îndeosebi prin sustinerea de referate, coreferate si comentarii de specialitate în cadrul simpozioanelor tehnice si prin participarea la dezbaterea problemelor discutate în subcomisiile pentru materiale periculoase, paduri, aeroporturi si de sanatate.
Delegatiile pompierilor români au formulat propuneri si sugestii privind modernizarea si activizarea organismelor CTIF, transmiterea de date si informatii referitoare la organizarea si activitatea pompierilor militari si civili din România.
Comitetul National Român al CTIF a realizat, împreuna cu ceilalti membri CTIF, utile schimburi de experienta în domenii de interes comun, schimburi de publicatii si alte materiale de specialitate.

sus

1990

Dupa 1990 au fost perfectate întelegeri si protocoale de colaborare si programe de asistenta tehnica cu servicii de pompieri din alte tari. Totodata, s-a urmarit valorificarea datelor si informatiilor obtinute, îndeosebi în fundamentarea si elaborarea noilor reglementari privind organizarea, înzestrarea si functionarea unitatilor si serviciilor de pompieri, siguranta la foc a constructiilor si instalatiilor, în elaborarea normelor specifice de prevenire si stingere a incendiilor.
Specialistii români au participat - sub coordonarea comandantului Corpului Pompierilor Militari, general de corp de armata dr.ing. Ionel Craciun - la manifestari dedicate apararii împotriva incendiilor, organizate pretutindeni în lume, între care si Conferinta Internationala a Pompierilor de la Tokyo, FIRE SAFETY FRONTIER '94, la care s-au întrunit reprezentantii Asociatiei Internationale a Sefilor de Pompieri, Asociatiei Internationale a Inginerilor Pompieri, Federatiei Mondiale a Asociatiilor Pompierilor Voluntari si CTIF.

sus

1999

Corpul Pompierilor Militari din România a gazduit la Bucuresti, între 29 aprilie si 2 mai 1999, sedinta Comitetului Executiv al CTIF, care a reprezentat reconfirmarea deschiderii spre cooperare internationala a pompierilor români. Manifestarea a contribuit la cresterea contributiei pompierilor români la activitatea internationala si la strângerea legaturilor acestora cu C.T.I.F.
Între 8-12 septembrie, o delegatie a pompierilor români a participat la manifestarile C.T.I.F. care s-au desfasurat la Goteborg-Suedia. Membrii delegatiei au participat la sedinta Consiliului Permanent si la lucrarile unor comisii de specialitate si grupuri de lucru ale C.T.I.F.: muzeu-istorie, incendii de padure, si protectia împotriva incendiilor la aeroporturi, respectiv modificarea statutului C.T.I.F. si timpii de raspuns ai serviciilor de pompieri.

sus

2000

În perioada 16-20 iunie 2000, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la manifestarile organizate la Augsburg-Gemrania. Membrii delegatiei au participat la sedinta Consiliului Permanent si la lucrarile celui de-al XXII-lea Simpozion International al C.T.I.F., precum si la manifestarile omagiale prilejuite de împlinirea a 100 ani de la înfiintarea acestui organism international.
Delegatia româna a prezentat membrilor C.T.I.F. propunerea ca actiunile C.T.I.F. pregatite în anul 2004 în România sa se desfasoare în perioada 8-13 septembrie.

sus

2001

Între 25-29 iulie 2001, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la Kuopio, în Finlanda, la activitatile organizate de C.T.I.F.
Membrii delegatiei au participat la lucrarile Consiliului Permanent si ale Adunarii Generale, au vizitat Colegiul National pentru serviciile de urgenta si au asistat la concursurile profesionale ale pompierilor.
Propunerile de modificare a statutului C.T.I.F., formulate de tara noastra înca din anul 2000, au fost aprobate în totalitate si incluse în noul document.

sus

2002

Urmare a propunerii formulate de România cu ocazia sedintei Comitetului Executiv din septembrie 1999, între 29 si 31 iulie 2002, domnii Alfred ZEILMAYR – secretar general, si Ake JACOBSSON – vicepresedinte al C.T.I.F. au efectuat o vizita în România, judetul Brasov, ocazie cu care au fost evaluate conditiile oferite si au fost stabilite detaliile referitoare la desfasurarea în septembrie 2004 a lucrarilor Comitetului Executiv, Conferintei Delegatiilor si Simpozionului International C.T.I.F. în România.
În perioada 19-21 septembrie, comandantul Corpului Pompierilor Militari din România, dl. general de brigada Vladimir SECARA, presedintele Comitetului National Român al C.T.I.F., însotit de lt.col. Razvan Balulescu, au participat la al XIII-lea Simpozion International al C.T.I.F., intitulat SECURITATEA COLECTIVITATII FURNIZATA DE SERVICIILE DE POMPIERI, ocazie cu care a fost prezentat referatul cu tema Programul de securitate a colectivitatii în caz de incendiu si alte catastrofe.

sus

2003

O delegatie a pompierilor români condusa de dl. general-maior Vladimir SECARA, comandantul Corpului Pompierilor Militari, a participat în perioada 19-21 septembrie la manifestarile Comitetului Tehnic International pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor – C.T.I.F., care s-a desfasurat la Budapesta. Membrii delegatiei au participat la sedinta Comitetului Delegatiilor si lucrarile grupurilor de lucru, care au avut ca tema Contactul dintre tinerii pompieri si serviciile de pompieri profesionisti.
Din rapoartele presedintilor si conducatorilor celor 8 comisii ale C.T.I.F. si respectiv 2 grupuri de lucru (istorie, muzee si documentare; competitii internationale; securitatea aeroporturilor; incendii de padure; tinerii pompieri; materiale periculoase; asistenta medicala a pompierilor; Europa; prevenirea incendiilor, presa internationala specializata) s-au desprins urmatoarele aspecte: importanta si necesitatea documentarii despre trecutul serviciilor de pompieri si a înfiintarii de muzee specializate; atragerea în numar tot mai mare a personalului feminin la concursurile si competitiile pompierilor; elaborarea de proiecte de securitate a comunitatilor; implicatiile extinderii Uniunii Europene asupra serviciilor de pompieri din tarile candidate; realizarea unui sistem eficient de comunicatii între serviciile de securitate din aeroporturi si aeronave, pentru asigurarea unei interventii operative în cazul accidentelor aviatice si executarea periodica (la max.2 ani) de exercitii de interventie pentru situatii de urgenta; aptitudinea medicala si fizica (abordate ca notiuni distincte), recrutarea si antrenarea pompierilor, importanta si necesitatea medicinei extraspitalicesti; asigurarea si implementarea unui sistem comun de antrenare si echipare a pompierilor pentru interventia la incendii de padure; alocarea de bugete sporite din partea statelor pentru planificarea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns în situatii de urgente civile; necesitatea unei mai strânse cooperari cu structurile de raspuns ale NATO si ONU.

sus

2004

România gazduieste la Poiana Brasov, între 8 si 11 septembrie, lucrarile Comitetului Tehnic International pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor – C.T.I.F., care cuprinde între manifestarile sale:
- lucrarile Comitetului Executiv,
- Conferinta Delegatilor si
- al XXIV-lea Simpozion International al CT.I.F., cu tema Protectia pompierilor în secolul 21.
La congres participa cca. 150 de delegati reprezentând servicii de pompieri si interventie în situatii de urgenta din peste 30 de tari din Europa si America de Nord, confirmând prestigiul international de care se bucura Corpul Pompierilor Militari din România în rândul institutiilor similare din Europa occidentala si din întreaga lume.

sus

2005

Între 17-24 iulie 2005, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la Varazdin, în Croatia, la activitatile organizate de C.T.I.F. Membrii delegatiei au participat la sedinta Conferintei Delegatiilor si lucrarile grupurilor de lucru care au avut ca tema incendiile de padure, statistica incendiilor si materiale periculoase.

Din bilantul Asociatiei, prezentat de presedintele acesteia, domnul Walter Egger a rezultat faptul ca la momentul actual, C.T.I.F., reuneste delegati ai institutiilor pompierilor sau ai altor structuri profesioniste pentru situatii de urgenta din 48 tari, precum si din 24 asociatii si organizatii de profil, reprezentand peste 5 milioane de pompieri care protejeaza o populatie de peste 1 miliard de locuitori, impotriva incendiilor si altor tipuri de dezastre.

Membrii delegatiei au asistat si la Olimpiada Internationala a Tinerilor Pompieri, editia a XV-a unde România a fost reprezentata de I.G.S.U. împreuna cu un cadru didactic al Scolii nr. 7 din Satu Mare, doua echipe a câte 10 baieti si 10 fete din cadrul aceleiasi scoli, precum si un reprezentant al Ministerului Educatiei si Cercetarii.

sus

2006

Între 20-22 septembrie 2006, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la Brdo - Slovenia, la activitatile organizate Asociatia Internationala a Serviciilor de Incendiu si Salvare - C.T.I.F. Membrii delegatiei au participat la sedinta Conferintei Delegatiilor si lucrarile celui de-al XXV-lea Simpozion International CTIF cu tema materiale periculoase.

sus

2007

Între 19-22 septembrie 2007, delegatia Comitetului National Român al C.T.I.F. a participat la manifestarile organizate de Asociatia Internationala a Serviciilor de Incendiu si Salvare - C.T.I.F., care s-a desfasurat la Mondorf - Luxemburg in perioada 19-22 septembrie 2007.
La manifestari au participat delegatii ale comitetelor nationale C.T.I.F. din 31 de tari, precum si reprezentantii a 10 membri asociati ai C.T.I.F.
La sedinta Conferintei Delegatiilor si lucrarile grupurilor de lucru dupa prezentarea rapoartelor de activitate ale presedintelui, vicepresedintilor si secretarului general a fost prezentat raportul financiar pe anul 2006 si supus aprobarii bugetul pentru anul 2008, s-a aprobat primirea de noi membri (11 membri asociati) si excluderea a doi membri (Bosnia-Hertegovina si Georgia) si au avut loc alegerile de noi vicepresedinti ai CTIF.
În cadrul atelierului de lucru a fost prezentata si dezbatuta activitatea Comisiei Sanatate si Medicina, Comisia Europa, Comisia Aeroporturi si Comisia Materiale Periculoase, comisii constituite in cadrul CTIF.

sus

Lupta din Dealul Spirii

Diploma CTIF

CTIF 2004 Romania

CTIF 2004 Romania

CTIF 2004 Romania

CTIF 2004 Romania

CTIF 2006 Romania

CTIF 2006 Romania