Ziua pompierilor romani
MESAJE ANIVERSARE
DOCUMENTE
Eroi peste timp la 13 septembrie

Ziua Pompierilor Batalia din Dealul Spirii de la Bucuresti - act eroic al pompierilor militari în apararea revolutiei de la 1848 si prima afirmare patriotica a calitatilor morale si de lupta ale ostasilor tinerei armate române moderne, constituita în urma Pacii de la Adrianopole din 1829.
Intrarea în Bucuresti a trupelor de invazie a prilejuit unitatilor române prezente în garnizoana - printre care si Compania de Pompieri - unul dintre cele mai înaltatoare momente ale Revolutiei române de la 1848: înclestarea din Dealul Spirii, devenita simbol al luptei pentru libertate si independenta nationala a poporului român. Comandantul Regimentului 2 Infanterie si seful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenentei Domnesti sa deplaseze în ziua urmatoare subunitatile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formata din aproape 6.000 luptatori si comandata de Kerim Pasa, ce urma sa preia cazarma din acea zona. Însa lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidenta, în aceeasi zi de 13 septembrie, cu putin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influentat moralul si devotamentul ostasilor, vointa de a apara demnitatea nationala.

Ziua Pompierilor Aceeasi stare de spirit îi caracteriza si pe ostasii Companiei de Pompieri comandati de capitanul Pavel Zaganescu; acestia voiau sa mearga cu totii la cazarma din Dealul Spirii, convinsi de iminenta unui conflict armat cu otomanii. Soldatii lasati pentru paza cazarmii au cerut comandantului lor: "Luati-ne si pe noi, nu ne lasati în cazarma, ca pe niste nevrednici, caci daca acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun razboi, noi vrem sa murim cu fratii nostri." Înclestarea propriu-zisa s-a declansat ca urmare a unei altercatii între un ofiter al companiei de Pompieri (sublocotenentul Dinca Balsan) si unul otoman; desi împresurati din toate partile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de arma cu lupta la baioneta si lovind fara crutare inamicul care, în pofida superioritatii numerice, a fost cuprins de panica. Otomanii au reusit sa puna în pozitie de tragere doua piese de artilerie si au deschis focul asupra pompierilor. Acestia au pornit împotriva tunurilor inamice si dupa o scurta lupta au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dusmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au cazut zeci de morti si raniti; numai ca, din cauza lipsei de munitie, în cele din urma tunurile au fost abandonate. Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, vazând ca nu poate înfrânge rezistenta garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiter care a propus încetarea focului, garantând în schimb "libera iesire din cazarma" - angajament care mai apoi nu a fost însa respectat de otomani. Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj si dibacie în rezolvarea situatiilor de lupta, capacitate de rezistenta si spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârsitoare.

Ziua Pompierilor Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul si patriotismul pompierilor militari, acorda în anul 1860 participantilor la eroicul act pensii pe viata si prima medalie româneasca: PRO VIRTUTE MILITARI. Iar în 1863, când ostirea româna primea noile drapele, nu întâmplator domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru aceasta festivitate data de 13 septembrie. În bogata carte a traditiilor de lupta ale pompierilor militari români s-au înscris si alte glorioase pagini: pe timpul Razboiului de Independenta, când ostasii pompieri constituiti în baterii de artilerie teritoriala sau în coloane de transport munitii au contribuit la recâstigarea suveranitatii României; în momentele de cumpana ale fauririi Statului national unitar român de la 1 Decembrie 1918 când, la retragerea armatei române în Moldova, corpul pompierilor a ramas în teritoriul vremelnic ocupat de inamic, îndeplinind în grele conditii misiunea de aparare a vietii oamenilor si bunurilor împotriva incendiilor; pe timpul celui de-al doilea Razboi mondial, companiile de pompieri au intervenit eroic pentru stingerea incendiilor declansate de bombardamentele inamice, atât în Valea Prahovei, cât si în Bucuresti sau alte localitati ale tarii. În confruntarea cu incendii devastatoare ori cu alte calamitati, pompierii au facut de multe ori dovada sacrificiului suprem, periclitându-si viata pentru a o apara pe cea a semenilor.

Ziua Pompierilor Din decembrie 2004, în România functioneaza un nou mecanism de gestionare a situatiilor de urgenta, în conformitate cu standardele impuse de integrarea în structurile NATO si ale Uniunii Europene: a fost organizat si functioneaza Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta. S-au creat cadrul legal si mecanismele menite sa asigure în mod unitar si integrat apararea vietii cetatenilor, a bunurilor si a mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundatiilor, accidentelor si altor tipuri de calamitati, pe timpul producerii unor situatii de urgenta. Alaturi de "clasicele" misiuni ale pompierilor - de interventie la stingerea incendiilor, la care s-au adaugat si cele de acordare a primului-ajutor în accidente de circulatie, prin serviciile medicale de urgenta, reanimare si descarcerare - serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta de astazi intervin si la salvarea persoanelor si limitarea pagubelor produse de inundatii sau alte calamitati, ca si la decontaminari, accidente chimice, nucleare sau de alta natura.


 
  • DACEA
  • Informare Preventiva
  • ASPR
 
 
 
  • EMERSYS
  • Logo Ziua Informarii Preventive
  • Schengen si CNAI
  • Schengen si CNAI